Conferința internațională 2016

4 februarie 2016 Banca Națională a României

Joi, 4 februarie 2016, Banca Națională a României a găzduit Conferința internațională de educație financiară „Spend Smart, Live Smart”- experiențe europene în domeniul educației financiare. Au participat peste 160 persoane, din care: 138 reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice (MENCS), Asociației pentru Promovarea Performanței în Educație, inspectoratelor școlare teritoriale, directori de școală, profesori din învățământul primar și gimnazial, părinți, bancheri, reprezentanți ai IBR și ARB, ai unor corporații și asociații/fundații, 16 invitați din străinătate (reprezentanți ai Băncii Portugaliei, Erste Bank Group Austria, profesori din învățământul primar și gimnazial din patru țări europene: Croația, Polonia, Portugalia și Turcia și două profesoare din Republica Moldova) și reprezentanți ai mass media.

Principalele aspecte care s-au desprins din prezentările făcute de participanții la această conferință au fost următoarele:

  • În Portugalia, educația financiară a fost introdusă ca disciplină opțională la nivelul învățământului preuniversitar (preșcolar – primar – gimnaziu – colegiu), conform strategiei naționale de educație financiară. Prin strategia națională de introducere a educației financiare, s-au stabilit principalele autorități implicate în realizarea acesteia, termenele de aducere la îndeplinire și resursele financiare. Proiectul de introducere a educației financiare a fost demarat prin încheierea a două parteneriate: unul, între Banca Portugaliei și Ministerul Educației și al doilea, între Banca Portugaliei și Autoritatea de Supraveghere Financiară. Până în prezent, învățătorii din țară au beneficiat de cursuri de formare, organizate pe zone geografice și au elaborat primul manual pentru învățământul primar. Celelalte activități specifice educației financiare derulate sunt asemănătoare celor realizate și în România.
  • În Polonia, educația financiară se predă în învățământul gimnazial și liceal și se efectuează diverse alte activități de educație financiară non-formale, cum ar fi: organizarea sărbătoririi internaționale a zilei economisirii, a săptămânii “Global Money Week”, vizite ale copiilor la bănci și ale bancherilor în școli etc.
  • În Croația și Turcia, educația financiară nu se face printr-o disciplină introdusă în planul-cadru, ci prin organizarea unor activități non-formale de educație financiară, realizate în baza unor proiecte finanțate de Comisia Europeană (Erasmus kids).
  • Participanții la conferință au subliniat necesitatea introducerii educației financiare în școli începând cu învățământul preșcolar și primar și continuarea în cel gimnazial (analiza chestionarelor în anexă), iar băncile sunt interesate în susținerea acestui proiect.

S-au constatat diferențe în procesul de implementare a disciplinei de educație financiară la nivelul țărilor europene, astfel:

  1. În unele țări, cum ar fi Marea Britanie, educația financiară a fost introdusă în școli ca disciplină obligatorie, înregistrându-se progrese remarcabile.
  2. În țările în care nu există o autoritate de supraveghere financiară, rolul principal în implementarea proiectelor educaționale a revenit băncii centrale. Aceasta încheie parteneriat de colaborare cu ministerul de resort din țara respectivă, adică cu ministerul educației și, în acest fel, realizează proiectele de educație financiară, contribuind și la menținerea stabilității sistemului financiar-bancar. Este și cazul României, țară în care Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice a încheiat cu BNR, în anul 2013, un parteneriat de colaborare pe o perioadă de 4 ani pentru introducerea Educației financiare ca disciplină opțională la nivelul învățământului primar.
  3. În țările în care există autoritate de supraveghere financiară, aceasta este răspunzătoare de derularea proiectelor în domeniul educației financiare (exemplificăm: Austria).
  4. O particularitate o reprezintă cazul Ungariei, țară în care Banca Centrală a Ungariei, împreună cu autoritatea de supraveghere, implementează proiectele educaționale prin intermediul unei fundații, în baza unui parteneriat.

S-au constatat și o serie de riscuri care pot apărea în România în dezvoltarea proiectelor educaționale, generate de următoarele aspecte:

  • Existența unor obiective neunitare care pot crea conflicte de interese, concurență între parteneri (bănci, instituții financiare non-bancare etc.) și paralelisme (instituții de credit care predau noțiuni de educație financiară fără a urmări programa școlară aprobată de Ministerul Educației);
  • Încheierea, în paralel, de către Ministerul Educației a unor parteneriate în acest domeniu cu bănci, asociații, fundații, SRL-uri, ceea ce a condus la suprapuneri de obiective sau, dimpotrivă, la introducerea unor obiective care nu sunt specifice băncii centrale;
  • Aplicarea în mod neunitar și inegal pentru toți (favorizând anumite grupuri de elevi sau zone) a disciplinei Educație financiară (fără să se urmărească programa școlară aprobată de minister).

Concluziile conferinței:

  • Necesitatea realizării unor sesiuni de formare pentru cadrele didactice care predau opţionalul de Educaţie financiară (pe regiuni geografice);

  • Continuarea studierii disciplinei Educaţie financiară la ciclul primar, precum și extinderea studierii disciplinei opţionale şi la ciclul preșcolar și gimnazial, cu elaborarea manualului de educație financiară – gimnaziu, pe baza programei şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice și introducerea acestei discipline ca proiect pilot în anul școlar 2016-2017.